cobra și mangusta

tumblr_n6c7p4tSvM1qhwiteo1_500

Am încercat să-ți scriu ca să nu mă uiți. Dar nu ție, nu. Tu-ului din mine. Ființei tale care bate acolo, în colțul stâng al inimii mele.

Am încercat să îți scriu pentru că, după mult timp, mi-am dat seama că nu te pot uita. Nu te pot alunga. Nu am nici un buton de delete. Nu pot să fac tabula rasa cu tine.

Te văd cum mă aștepți. Și e cel mai frumos vis pe care îl am. Visez cum îți calc cămașa. Deși niciodată nu am putut înțelege cum să ții masa de călcat în birou. Nu am putut înțelege nici de ce nu ai fost niciodată prezent. Sau viu măcar.

Nu înțeleg de ce a trebuit să mi te creez. După corpul meu, după mâinile mele. Să te modelez după firele mele de păr. De asta mi-ai strigat de un infinit de ori cât sunt de perfectă…pentru că eu te-am făcut după mine!

Am fost Dumnezeul tău. Și tocmai de asta a trebuit să nu te întâlnesc niciodată.

Am fost însuși semnul crucii, pâinea pe care ai mâncat-o și vinul pe care l-ai băut.

Am fost dansul în sine. Libertatea, furia, dorința, dragostea, contopirea.

Am fost eu, am fost tu. Am existat pentru amandoi.

Vino la mine. Găsește-mă. Mută-te cu mine. Fă copii cu mine. Iubește-ma.

Și știi..ți-am zis că

Nu ai pe cine să fii gelos

Nu e nimeni mai presus decât tine.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s